Ce fiecare predicator ar trebui să știe…

Fiecare predicator al Evangheliei ar trebui să nu uită că el are un aliat în conștiința celui cu care vorbește! (Genesa 3)

Articol publicat în data de 29 Februarie 2012, pe pagina Facebook a Speranței pentru Viitor, Malawi.

Ce fiecare predicator ar trebui să știe...

Adam și Eva nu au știut ce înseamnă păcatul, nu înainte ca șarpele cel șiret să intre pe scena lumii. Cuvântul “șiret” este definit ca și subtil, plin de finețe, descurcăreț, abil, dar și viclean, perfid sau prefăcut, și de aceea nu are în mod automat o conotație negativă.  În Proverbe, spre exemplu, același cuvânt este folosit într-un sens pozitiv, pentru a arăta opusul nebuniei și a naivității. Cu toate acestea, știm că viclenia șarpelui a dus la căderea omenirii!

Acest capitol are 5 întrebări importante:

Șarpele întreabă:

1. Oare a zis Dumnezeu…? (v1)

Dumnezeu întreabă:

1. Unde ești? (v9)
2. Cine ți-a spus că ești gol? (v11)
3. Nu cumva ai mîncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănînci? (v11)

4. Ce ai făcut? (v13)
Doar după această interogare amănunțită Dumnezeu dă judecata pentru păcatul comis de Adam și Eva – Dumnezeu nu va putea niciodată fi acuzat că a acționat superficial!
Întrebările lui Dumnezeu sunt concepute pentru a testa – pentru ajunge la realitatea stării lor, la cauze și la consecințe. Ele sunt modelul perfect pentru cel care predică Evanghelia. Este interesant faptul că Dumnezeu apelează la conștiința lor înainte să menționeze porunca Lui: “Cine ți-a spus?” Nimeni nu le-a spus că erau goi decât vocea interioară a conștiinței lor rănite. Acest lucru ne aduce aminte de Romani 2:14-15, 

Cînd Neamurile, măcar că n’au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, cari n’au o lege, îşi sînt singuri lege; şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gîndurile lor, cari sau se învinovăţesc sau se desvinovăţesc între ele.

Fiecare predicator al Evangheliei trebuie să nu uite că el are un aliat în conștiința celui cu care vorbește!

Așa cum studiem acest capitol, suntem confruntați cu enormitatea consecințelor care au urmat după această primă întrebare – oare a zis Dumnezeu? De foarte multe ori s-a spus că punerea la îndoială a Cuvântului lui Dumnezeu duce repede la refuzul categoric al Lui, și Satan nu și-a schimbat tactica de atunci, deoarece ea continuă să fie una foarte eficientă. Haideți să fim vigilenți și să nu punem la îndoială Cuvântul clar al lui Dumnezeu!

Reacțiile primilor doi oameni în fața întrebărilor lui Dumnezeu sunt jalnice, însă tipice nouă tuturor! Deși a fost clar că erau vinovați înaintea lui Dumnezeu, fiecare încearcă să dea vina pe celălalt – Eva blamează șarpele și Adam dă vina pe soția lui. Ce minunat este atunci când oamenii realizează că Dumnezeu este încet la mânie și plin de bunătate. El nu vrea să ne facă viața complicată, ci vrea ca din propria voință să ne mărturisim vina – și când facem acest lucru – El ne iartă din plin.

Avem o imagine frumoasă a lucrării Domnului Isus Cristos în hainele de piele pregătite de Dumnezeu pentru a acoperi goliciunea primilor noști părinți. Dumnezeu a promis să ofere darul neprihănirii pentru toți cei care sunt în Cristos prin credință, pe baza morții Sale pe cruce, pentru păcat.

Ca și rezultat al păcatului, pământul a fost bletemat, și a rămas blestemat de atunci. Ce zi minunată va fi atunci când blestemul și efectele lui vor fi pentru totdeauna istorie!

Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!

Bookmark the permalink.

Comments are closed.