Baobabul este un arbore specific Africii, însă se poate găsi și în Peninsula Arabă sau în India. El are mai multe denumiri, însă una pe care eu am auzit-o și la școală este pâinea maimuței!
Așa cum probabil ați văzut la televizor, baobabul este un copac care poate atinge înălțimi de 30 m, iar trunchiul gros, specific, poate atinge chiar și 10 m în diametru.
Baobabul, supranumit și copacul cu rădăcinile în sus, din cauza formei sale ciudate |
Lemnul de baobab nu este bun la nimic în construcții, și asta pentru că el este extrem de poros; un singur copac poate înmagazina până la 120.000 litri de apă!!! Acest lucru îi ajută să supraviețuiască în timpul sezonului uscat. Tot atunci, elefanții pur și simplu rup bucăți din trunchi, pe care apoi le rod pentru a absorbi apa!
Partea cea mai interesantă însă o reprezintă fructul de baobab. Până acum nu știu dacă am gustat vreodată, însă duminica trecută am fost în Muheriwa la biserică și, după mâncare, am avut aceste fructe pentru desert!
Fructul seamănă parcă cu nuca de cocos, coaja fiind extrem de tare. Partea comestibilă este pudra uscată albă care înconjoară semințele, deși în unele locuri și aceste semințe se mănâncă. Gustul este o combinație între grapefruit, pere și vanilie, puțin acrișor.
Deși este o pudră uscată, ea totuși conține până la 12% apă, de 6 ori mai multă vitamina C decât o portocală, de 2 ori mai mult Calciu decât laptele, vitamina B, magneziu, fier, fosfor și antioxidanți.
Fructul de baobab este destul de interesant. Nici un alt fruct, din câte știu eu, nu are partea comestibilă așa de uscată și sub forma unei pudre, însă Aimee și Jessica o consumă cu plăcere. Aici în Malawi, de obicei femeile însărcinate tânjesc după acest fruct, probabil datorită faptului că este puțin acrișor.
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!