Scriu acest articol deoarece am întâlnit mult prea mulți tineri creștini care trăiesc înșelați că muzica pe care ei o ascultă nu poate avea nici măcar un efect asupra lor. Spun ei, versurile sunt acelea care contează, nu muzica.
Cineva mi-a spus că notele muzicale au fost făcute de Dumnezeu, deci nu au cum să fie bune sau rele. După această logică, nici literele alfabetului nu sunt rele atunci când sunt de sine stătătoare, însă combinațiile contează.
Haidem să ne uităm la următoarele câteva cuvinte dintr-un cântec. Nu vă spun artistul sau genul muzical, ci doar textul care, după unii, este singurul care contează:
Isus al tău, personalCineva care să îți audă rugăciunileCineva căruia să îi pese
Dacă ar fi să judecăm după cuvinte, atunci probabil că vorbim despre o muzică creștină, deoarece textul este creștin. Până la urmă, Domnul Isus trebuie să fie personal și El este Acela care ne aude și ascultă rugăciunile și Lui îi pasă. Continuarea textului care spune că Isus este acolo atunci când avem nevoie de El. Ce cuvinte înălțătoare! Ce mesaj frumos! Cum să nu fie melodia cu pricina una creștină?!?
Haidem să ascultăm acum întreaga piesă, împreună cu melodia și ritmul:
Marea majoritate dintre noi am concluziona că, până la urmă, nu vorbim despre o muzică creștină. De ce? Deoarece melodia nu coincide cu textul. Dacă stăm liniștiți și analizăm reacțiile minții și a trupului nostru, vom observa că mesajul primit nu este nicidecum unul înălțător, ci apăsător și agitat.
Totuși, conform unora dintre tinerii noștrii, a unora care poate fac parte din trupele de închinare ale bisericilor noastre, muzica de mai sus este creștină deoarece textul este, se pare, unul bun. Până la urmă, dacă avem cuvântul “Isus” sau “Dumnezeu”, atunci totul este bine, nu?
Dacă v-aș spune că artistul care cântă “frumoasele cuvinte” de mai sus a fost un Satanist convins, m-ați crede? Dacă v-aș spune că el L-a batjocorit pe Dumnezeu toată viața, m-ați crede? Dacă v-aș spune că lui i-ar fi plăcut să fie cel care a eradicat creștinismul, m-ați crede?
Ei bine, numele artistului este Marilyn Manson, și poza lui este mai jos:
Ce vom mai zice acum? Mai poate fi melodia de mai sus creștină? De ce nu? Dacă numai cuvintele contează, dacă numai ele transmit un mesaj, de ce să ne poticnim în artist și în muzica promovată de el? Dar dacă Hillsong ar cânta muzica de mai sus ar fi ea în regulă? După mulți tineri, din păcate, ar fi.
Dacă argumentul “Doar textul contează” ar fi valid, atunci ar trebui să putem să punem această piesă la următoarea întâlnire de tineret, fără să fie nici măcar o problemă. Doar “inima mea este a lui Dumnezeu și eu pot să îi cânt Lui orice“.
Dar cine e Marilyn Manson și care a fost scopul lui?
Marilyn Manson a fost “ordinat” în Biserica lui Satan și în fața mulțimii se mutilează, rupe Biblii și aduce blasfemii Domnului Isus Cristos. Pe tricourile lui stă deseori scris: “Ucideți-vă părinții” și “Eu iubesc pe Satan”.
Pe tricoul de mai jos stă scris, printre altele: “Omoră-L pe Dumnezeu”, “Omoră-ți mama și tatăl”, “sinucide-te”.
Deși inițial unii am fi putut crede că avem o muzică creștină, iată că cel care o cântă este un ucenic al Diavolului. Manson este un apostol al celui rău, și el ține evanghelizări publice, sub formă de concerte.
Nu, muzica nu este neutră, nu este amorală. Versurile contează prea puțin. Mai importantă e melodia deoarece ea este cea care duce și aprofundează mesajul. Ritmul specific este cel care “adoarme” mintea și o deschide pentru tot felul de influență demonice.
Tot Marilyn Manson a spus: “Muzica este cea mai puternică formă de magie” (Music is the strongest form of magic). E interesant cum el înțelege puterea muzicii și o folosește cu un scop bine determinat.
Tot el a spus: “Nu știu dacă cineva a înțeles ceea ce încercăm să facem, să îi atragem pe oameni. Odată ce îi avem, le putem da mesajul nostru.” (Hit Parader, Oct. 1996, pagina 28).
“Sper”, a mai spus el, “că voi fi ținut minte ca și cel care a pus capăt creștinismului” (Spin, Aug. 1996).
Sper ca prin acest scurt articol să vă fi trezit la realitățile muzicii care ne înconjoară. Ea nu este la voia întâmplării. Deși ar fi putut fi folosită doar pentru a-I sluji lui Dumnezeu, cel rău a luat-o și a corupt-o pentru a-și aduce gloria pentru sine. Vreau ca dumneavoastră să fi văzut că există un plan al celui rău, iar muzica este mediumul prin care se duce la îndeplinire acest plan. Ideea că “doar textul contează” este una de-a celui rău, ca să ne închidă ochii la atacurile lui.
Foarte multă muzică contemporană își are rădăcinile în rock, muzică creată cu scopul de a trăi după propriile dorințe. Tobele pe care le folosim în biserici își au originile în voodoo, și scopul lor a fost dintotdeauna de a deschide inimile celor participanți la influențele demonice.
Înțelegând aceste lucruri, e bine ca să analizăm întreaga noastră colecție de albume și să vedem unde și ce trebuie curățat. Fie ca Dumnezeu să ne ajute.
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!