Ladson este un tânăr pe care îl văd aproape în fiecare zi când mă duc în oraș, stând la colț de stradă și oferind spre vânzare hotdogs și burgers.
Astăzi m-am decis să mă opresc și să discut cu el și am rămas plăcut surprins să aflu povestea vieții lui.
În urmă cu aproape 1 an, Ladson a rămas fără slujbă, iar acest lucru a adus multe greutăți familiei lui. În fiecare zi Ladson s-a dus la Oficiul pentru Locuri de Muncă, acolo unde foarte rar unii mai găsesc câte un serviciu temporar sau poate chiar permanent. Zile au trecut, luni au trecut și Ladson nu a reușit să găsească nimic.
Într-o zi, uitându-se la un film la un prieten de-al lui acasă, Ladson a văzut cum pe străzile din America sunt acei vânzători ambulanți care vând burgers și hotdogs. În acel moment a avut o inspirație să facă și el la fel, chiar dacă cultura din Malawi nu se aseamănă cu cea din America.
A luat bani împrumut și și-a cumpărat câteva table zincate din acelea care se folosesc pentru acoperiș. Cu ajutorul prietenului său, au modelat împreună o masă ambulantă, cu roți. Aici urma să fie soba cu cărbuni, precum și sertare și locașuri pentru cele necesare afacerii.
La început Ladson a stat în centrul orașului Zomba, însă afacerea nu a mers prea bine, deoarece Malawienii nu sunt obișnuiți cu astfel de mâncăruri rapide. Cineva i-a spus să își mute locația, iar aici unde se află el acum lucrurile sunt mult mai bune. Ladson stă la o răscruce de drumuri, în stânga este drumul către un hotel, iar în dreapta către un motel. Mulți oameni bogați trec pe aici în fiecare zi, și astfel afacerea lui Ladson a luat amploare.
Ladson vinde un hotdog la prețul de 400 MK, adică 3,3 lei. Mi-a spus că profitului lui este de 4000 MK, adică 33 lei pe zi. Dat fiind faptul că mai bine de 50% din populație trăiesc cu sub 3 lei pe zi, Ladson o duce destul de binișor.
În felul acesta, Ladson poate purta grijă de familia lui, și are o slujbă relaxată, deoarece el este propriul său șef.
În Malawi, foarte puțini oameni au o slujbă, iar majoritatea celor care au un loc de muncă simplu primesc între 80 – 120 lei pe lună. Ladson, pe de altă parte, câștigă aproximativ 130 lei pe lună, și asta făcând ceea ce îi place.
Într-un context în care foarte mulți nu au locuri de muncă și își plâng de milă și așteaptă să fie ajutați, mă bucur să văd exemple precum Ladson, care ne demonstrează încă o dată că se poate. Dacă cineva într-adevăr vrea, poate să se ridice din sărăcie, chiar dacă de cele mai multe ori nu este ușor.
Poate într-un alt articol vă voi spune povestea băiatului care a adus curent electric în satul lui, sau a tânărului care s-a pornit pe jos spre America în căutarea educației.
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!
