În ziua de astăzi se crede, într-un mod greșit, că mandatul propovăduirii Evangheliei este responsabilitatea păstorilor, misionarilor, liderilor din biserică și cam atât. Am întâlnit mulți tineri cărora le place ideea de misiune iar lucrurile se cam opresc aici, pentru că societatea de astăzi ne-a comformat prea mult după standardelor ei. Prioritățile omului modern s-au schimbat comparativ cu cele ale primilor creștini. Astăzi e normal să cauți confortul, siguranța, independența totală; e normal să dorești să fii aproape de un spital bun, sau să ai o asigurare de viață; e normal să dorești compania prietenilor și familiei.
Deși fiecare din aceste lucruri, în sine, nu este greșit, atunci când le acordăm o importanță prea mare, ele stau complet împotriva a tot ceea ce se numește misiune. Și aici nu vorbim doar despre misiune în Africa sau China, ci și de misiunea internă. Cât am fost în România am vorbit mult cu un frate scump care îmi spunea, cu durere în suflet, că nu mai găsește frați care să meargă cu el în misiune în satele din apropiere. El zicea că nimeni nu trebuie să îi plătească nimic, ci doar să meargă cu el, însă nimeni nu se oferă voluntar. Cred că este clar pentru toată lumea: confortul a luat locul dedicării; răceala a luat locul focului pentru Evanghelie; iubirea de sine înlocuiește preocuparea față de sufletele pierdute.
Cu câteva zile în urmă am găsit pe internet un articol interesant care dădea, ironic, 10 moduri în care un creștin poate evita să devină misionar. Bineînțeles, așa ceva nu trebuie să se întâmple în viețile noastre, și Domnul să ne ajute în acest sens.
Iată, deci, 10 moduri de a evita să devii misionar:
- Ignoră cererea Domnului Isus din Ioan 4:35: ”Nu ziceţi voi că mai sînt patru luni pînă la seceriş? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii, şi priviţi holdele, cari sînt albe acum, gata pentru seceriş.” Atunci când privești la nevoile spirituale ale oamenilor poți intra într-o stare de tulburare sau chiar de depresie. Ba mai mult, poți chiar dezvolta o stare reală de îngrijorare care să te forțeze să îți dedici viața ca și misionar…
- Concentrează-ți energia pe obiective sociale legitime. Caută să primești un salariu mai mare. Caută să fii avansat la locul de muncă. Caută o casă mai mare, o mașină mai bună sau, de ce nu, poate chiar un viitor mai stabil din punct de vedere financiar. Dacă tot vorbim de bani, ca să ai și mai puține șanse să mergi într-o misiune externă, poți chiar intra în datorii la bancă…
- Căsătorește-te cu cineva care crede că ”Marea Trimitere (Marea Însărcinare)” înseamnă când șeful tău te trimite în delegație cu o sarcină bine stabilită. După nuntă, acceptă standardele sociale moderne, caută să ai o familie care are un renume bun și concentrează-te asupra carierei tale…
- Nu te apropia de misionari niciodată. Mărturiile lor pot fi provocatoare și te pot tulbura. Viețile și situațiile lor te pot distrage de la țelul tău de a avea o viață caracterizată de materialism…
- Dacă chiar se întâmplă să te gândești la misiune, concentrează-te doar asupra țărilor unde este aproape imposibil să faci misiune publică. Gândește-te doar la Coreea de Nord, Arabia Saudită sau China, pentru că îți va fi foarte ușor să găsești o sumedenie de scuze ca să nu mergi acolo. Nu te gândi la țări deschise și libere, unde este nevoie de misionari și unde Evanghelia poate fi propovăduită în voie…
- Adu-ți aminte de toate eșecurile tale, și astfel te vei consola cu ideea că tu nu vei putea fi niciodată un misionar bun. Doar dacă ești slab acasă, vei fi la fel și pe câmpul de misiune. Să nu cumva să te gândești la oameni precum Moise, David, Iona, Petru sau alții, care și-au biruit eșecurile și slăbiciunile…
- Întotdeauna imaginează-ți că misionarii sunt oameni talentați, super-spirituali, ba chiar aproape sfinți. Ridicându-i pe ei pe piedestale înalte, te va determina pe tine să te vezi mai slab și mai inadecvat misiunii. Dacă reușești să te auto-convingi că Dumnezeu nu poate folosi oameni normali, și cu slăbiciuni, atunci vei reuși și să îți îndepărtezi sentimentul de vinovăție pentru că refuzi chiar și să asculți pentru o chemare din partea lui Dumnezeu…
- Fii deacord cu cei care îți spun că ești indispensabil. Ascultă-i și crede-i atunci când îți spun că biserica sau chiar țara nu poate fără tine…
- Îngrijorează-te tot timpul cu privire la bani…
- Dacă încă tot simți că vrei să mergi în lucrare, du-te imediat și așa cum ești, fără nici o pregătire. Pentru că nu vei ști ce să faci, te vei întoarce acasă în scurtă vreme, și nimeni nu te va mai putea condamna că nu ai încercat…