În vizită la surorile Sandikonda

Esther
Esnati

“Sandikonda”, în limba chichewa, înseamnă “nu mă iubește”, iar acesta este numele de familie pe care aceste două surori îl au.

Esther (6 ani) și Esnati (8 ani) și-au pierdut ambii părinți în urmă cu câțiva ani, și de atunci stau împreună cu bunica lor, care el rândul ei este văduvă. Cea mai mare dintre ele, Esnati, a suferit mai greu pierderea mamei și a avut un atac nervos în urma căruia a rămas parțial paralizată pe partea dreaptă. În urma aceste paralizii, glezna a crescut într-un mod anormal, și astăzi Esnati nu mai poate umbla așa cum o fac ceilalți copii.

Esnati, Esther și bunica lor m-au văzut de departe venind și m-au așteptat pe prispa casei. Deoarece aceasta a fost a treia casă vizitată, împrejurul nostru s-au adunat zeci de copii, care veneau cu și după noi pretutindeni și răspândeau vestea “azungu…azungu“, adică “om alb…om alb“.

Bunica, Esnati și Esther

Deși fetițele sunt încă destul de mici, bunica lor este nevoită să le pună la treabă, atlfel ar trebui să facă totul singură, pentru că nu mai au pe nimeni. Așa cum spuneam și în articolul anterior, aici în Malawi majoritatea copiilor mătură în fața casei, aduc apă de fântână sau spală vasele și hainele.

Cred că toate pozele acestea sunt suficiente ca să înțelegeți condițiile în care acești copii cresc. Casa este veche, murdară și întunecată. Fetele, la fel ca și restul copiilor, dorm pe jos într-o cameră nu mai mare de 2 metri pătrați. În casă nu găsiți ceea ce v-ați aștepta; nu există masă de mâncat, nu sunt scaune, nu sunt jucării sau alte lucruri care, pentru fiecare dintre noi, sunt normale și importante.

Una dintre ferestre

Camera fetelor

La final, doresc să accentuez că nu este păcat sau nu este o problemă că noi avem mult mai multe lucruri decât alții. Este o problemă atunci când nu suntem mulțumiți sau când ne lipsește dorința de a fi o binecuvântare și pentru alții mai săraci ca și noi.

Surorile Sandikonda au venit la noi la orfelinat chiar din prima zi, și au fost adoptate pe data de 30 iulie anul acesta.

Poza următoare vă arată cât de săraci sunt unii oameni în satul Kachere. “Bucătăria” aceasta aparține unei femei văduve din sat.

Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!

Bookmark the permalink.

2 Comments

  1. "Domnul ocriteste pe cei straini,sprijina pe orfan si pe vaduva,dar rastoarna calea celor rai" (ps 146:9)
    Una din promisiunile Domnului fata de strain,orfan si vaduva 🙂 Domnul sa se poarte cu bunatate fata de voi.

Comments are closed