Africa este un continent în care tradițiile și obiceiurile sunt foarte importante și ele influențează viața de zi cu zi a oamenilor. Malawi nu este diferită, iar acum vreau să vă povestesc o întâmplare destul de comică care a avut loc cu ocazia botezului din Kachere!
Mâncarea de bază a malawienilor este ”nsima”, un fel de mămăligă de culoare albă (din pricina porumbului alb), care se servește cu ”ndiwo”, carne, pește sau legume.
Fiind o sărbătoare mai importantă pentru biserica noastră, am decis să cumpăr orez și carne. Orezul este o delicatesă aici, o mâncare pe care nu prea mulți malawieni și-o permit. Pentru cei mai mulți, orezul este mâncarea de sărbători, ceva special pentru ei. Pentru carne, am tăiat o capră mare și o sumedenie de găini.
După botez, am avut inaugurarea bisericii, după care a urmat masa. Din respect, frații din biserică ne-au servit pe noi prima dată, și pe șefii de sat. Stanley și cu mine ne-am așezat deoparte, ne-am rugat și ne-am pregătit să mâncăm. Mâncarea a venit acoperită cu o altă farfurie, pentru ca muștele să nu poată intra. Stanley și-a descoperit primul mâncarea, și am fost plăcut surprins să văd că el a primit o porție mare de orez, salată, o bucată mare și frumoasă de pulpă de pui, plus alte bucăți mai mici de carne de găină. În sate nu prea se taie puii de găină, ci găinile adulte, însă se prepară foarte bine, și carnea are un gust excepțional de bun. Fără să exagerez pot să spun că prefer oricând carne de găină preparată în sat, decât orice carne de pui de la magazin.
Mi-am descoperit apoi mâncarea mea, așteptându-mă cel puțin la ceva asemănător, că doar eu am cumpărat toată mâncarea pentru toată lumea 🙂 Nu mică mi-a fost mirarea să văd că, pe lângă porția sănătoasă de orez și salată, în loc de pulpă de găină eu am primit …. organele interne ale caprei!!!
Bineînțeles, ele au fost pregătite și gătite, însă ficatul de capră nu este pe primul loc în lista mea de mâncăruri favorite. Supriza mea a fost și mai mare când am descoperit că mai am și bucăți de stomac de capră și chiar o bucată serioasă din traheea acesteia. Văzându-mi probabil expresia de pe fața mea, Stanley a început să râdă pentru că a stat pe lângă noi destul timp ca să își dea seama că noi nu considerăm aceste bucăți ca fiind ceva special.
Nu doar în Malawi, ci în mai multe țări în special din lumea a treia, organele interne ale unui animal sunt cele mai importante și se cuvin persoanelor de vază. În alte culturi, oaspeții primesc chiar capul animalului, însă eu mă bucur că aici nu a fost cazul!
Eu înțeleg cultura și nu m-a deranjat deloc acest mic ”incident”. Am dat slavă Domnului pentru că El ne poartă de grijă și am reușit să mănânc aproape toate bucățile de carne, cu excepția traheei pe care am ”donat-o” lui Stanley. Totuși, mi-am dorit ca cel puțin când vine vorba de mâncare, frații să nu mă fi considerat ca cineva important, și să mă ”jignească” cu o pulpă, cu o aripă sau o bucată din piept 🙂
Domnul să fie glorificat pentru toate!!!
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!
