Unul dintre primele lucruri pe care orice vizitator în Africa le va realiza este faptul că alimentele și produsele din piețe și din aproape toate magazinele nu au prețurile afișate.
Venind dintr-o cultură în care orice produs își are prețul, și noi am găsit acest comportament ca fiind destul de suspicios. Aici în Malawi există o expresie atunci când vine vorba de prețurile pe care comercianții le cer; ”azungu price”, adică preț pentru omul alb. În alte cuvinte, aceeași unitate de roșii poate avea un preț pentru un malawian, dar cu totul un alt preț pentru un om alb.
A 13: Ori de câte ori se ivește ocazia, africanul este gata să facă un profit rapid și mare. Nu există noțiunea de preț rezonabil, corect sau etic. Practica acceptată este să ceri atât cât cumpărătorul este disponibil să plătească.
S 13: Oamenii au obiceiul să ceară un preț care este rezonabil și corect, și evită să caute un profit mare și imediat. În schimb, preferă să întemeiască o relație bună cu cumpărătorul pentru a-i câștiga loialitatea și a-l avea ca și client pe viitor.
Așa cum ați observat, africanii sunt oricând gata să ceară un preț exagerat din dorința de a face un profit mare și imediat. Nu de puține ori am întâlnit comercianți care mi-au cerut chiar și dublu-preț pentru un lucru anume, iar de alte ori prețul a fost chiar și mai mare.
Aici în Malawi totul se negociază, începând din piață și până la magazinele de la colț de stradă. S-a ajuns să se considere normal ca să negociezi prețul unui telefon sau al unui frigider cumpărat, iar în 99% din cazuri comercianții sunt gata să reducă prețul deoarece toată lumea știe că acel preț a fost exagerat de la bun început.
O altă definiție pentru această practică ar fi negocierea, însă ea nu este 100% adevărată. Negocierea începe de la prețul real, și ea merge în jos, astfel încât clientul să primească o reducere care să îl satisfacă. Ceea ce se întâmplă în Malawi este cu totul altceva. Atunci când intri într-un magazin și ai pielea de culoare albă, prețul la orice articol crește corespunzător. La finalul ”negocierii”, prețul poate ajunge la valoarea lui normală, însă niciodată mai jos. Cumpărătorul pleacă din magazin și știe că a reușit să cumpere produsul la prețul lui corect, drept pe care îl avea defapt de la început.
După mai bine de 5 ani de zile aici în Malawi noi ne-am obișnuit cu acest lucru. Suntem conștienți de ”azungu price” și am devenit experți în așa-zisele negocieri. De cele mai multe ori reușim să cumpărăm produse la prețul lor real, însă de alte ori acest lucru nu se întâmplă.
Bineînțeles că nu toate magazinele din Malawi procedează la fel, însă peste 90% o fac. Mai sunt magazine mari (gen Real sau Metro la noi în România) care au prețurile deja stabilite și afișate. În aceste cazuri, la final plătești la fel de mult indiferent de culoarea pielii.
Tot în acest articol includ încă un concept foarte des întâlnit aici în Malawi:
A 14: Atunci când cineva are responsabilitatea să achiziționeze ceva pentru o altă persoană, dacă ea primește bani mai mulți decât prețul produsului sau serviciului respectiv, cel care a îndeplinit responsabilitatea va păstra restul, cu excepția cazurilor în care acesta este cerut înapoi.
S 14: Un străin se va aștepta ca persoana care cumpără ceva pentru el să îi înapoieze automat restul, cu excepția cazurilor în care el îl va oferi.
În alte cuvinte, noi avem o expresie care spune ”Păstrează Restul”, însă africanii înțeleg acest lucru automat. Dacă îi dai cuiva 10 lei și îl rogi să îți cumpere ceva care costă 9 lei, te aștepți ca persoana respectivă să îți aducă atât produsul cât și restul de 1 leu. Este la alegerea celui care plătește dacă vrea să ofere restul sau nu. Ei bine, aici în Malawi lucrurile stau exact invers, și de multe ori trebuie să cerem în mod expres restul înapoi.
Cei care au stat în preajma noastră pentru mai multă vreme deja sunt conștienți de această diferență între cele două culturi și de cele mai multe ori oferă restul înapoi în mod automat. De alte ori, ei spun într-un mod indirect că ar vrea să păstreze restul, însă sunt conștienți că în cultura noastră această alegere ne aparține nouă, și nu lor.
Diferențele între două culturi sunt interesante și noi avem tendința să judecăm și să catalogăm o cultură ca fiind mai bună decât cealaltă. Orice misionar, fie de bună voie sau nu, va avea tendința să își impună cultura asupra altora, însă trebuie să ne dăm seama că diferențele există și noi nu suntem chemați aici să transformăm Malawi în România. Malawienii trebuie să devină cetățeni ai cerului, și trebuie să aibă un comportament plăcut Domnului și nu neaparat românilor. Sunt sigur că și cultura noastră este privită în mod ciudat de către alte națiuni mai dezvoltate, însă așa stau lucrurile și trebuie să îi acceptă și noi pe alții. Normal, acolo unde cultura încalcă principiile biblice, aceea cultură trebui să fie schimbată, însă de cele mai multe ori diferențele sunt nesemnificative și este necesar ca fiecare să învețe cum să se relaționeze cu cei din jurul său.
Așa cum Stanley știe că trebuie să ofere restul înapoi de fiecare dată, și eu știu că el se așteaptă să îl păstreze. Atunci când se poate, îl lăsăm să păstreze mărunțișul pe care îl aduce înapoi, însă dacă este vorba de o sumă mai mare, atunci probabil că nu.
Înțelegerea culturii și a mentalității oamenilor printre care slujești este vitală; fără această înțelegere, un misionar se condamnă pe sine la multe probleme în relațiile cu cei din jur și la o viață plină de dezamăgiri și frământări.
Pentru alte articole din seria ”Concepte legate de bani”, accesați această pagină: Concepte legate de bani.
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!
