Concepte 3-8. Împrumuturile.

Continuând seria de articole dedicate modului de gândire african când vine vorba despre bani și resurse, astăzi vă prezint câteva concepte destul de interesante și poate chiar șocante pentru mulți dintre dumneavoastră, deși sunt extrem de adevărate și reale în viața de zi cu zi.

Noi am avut destule experiențe neplăcute pe această temă, și credem că am învățat câteva lecții importante.

A 3: Banii trebuie cheluiți înainte ca prietenii sau rudele să îi ceară împrumut. 
S 3: Banii sunt o resursă personală și nu e necesar să fie dați prietenilor sau rudelor.

În alte cuvinte, datoriile sunt rar și greu plătite, așadar mulți oameni preferă să își cheltuiască banii cât de repede, pentru a nu fi nevoiți să refuze pe cineva. Foarte rar cineva va răspunde cu ”Nu pot” la o cerere pentru bani, și de cele mai multe ori răspunsul negativ va fi foarte evaziv, sub forma ”Uite, nici eu nu am nimic în casă, sunt la fel de sărac ca și tine”. Un refuz direct poate fi privit ca și o nepăsare față de nevoile celuilalt.

Pe de altă parte, în cultura americană sau europeană, lucrurile stau altfel. Nimeni nu se gândește la cei care vor cere împrumut atunci când își primește salariul. Banii cuiva sunt o resursă personală, și nimeni nu e obligat să dea nimănui cu împrumut.

A 4: Datoriile vechi sunt uitate și nu sunt așteptate să fie rambursate nici de către cel care a luat împrumut, dar nici de către cel care a dat cu împrumut.
S 4: Datoriile vechi nu sunt uitate și trebuie plătite indiferent de cât timp a trecut.

Am învățat acest concept și mod de gândire pe propria piele și într-un mod destul de dureros. Cineva ne-a cerut bani împrumut la un moment dat, pentru o nevoie urgentă și specială: sora lui fusese internată în spital. Persoana care ne-a cerut banii împrumut este un om de afaceri și nu ne-am îndoit pentru nici o secundă că ne va înnapoia banii. Angajamentul nostru a fost ca banii să fie returnați după 1 săptămână, însă săptămâni au trecut, apoi luni și nu am văzut banii nici până în ziua de astăzi, deși au trecut 2 ani.

În cultura africană, timpul vindecă datoriile, nu rănile, iar la un moment dat acestea sunt uitate. Din păcate, acest mod de gândire duce la probleme în relații, și la o neîncredere în persoana respectivă.

În cultura noastră, o datorie rămâne o datorie și ea trebuie plătită indiferent cât timp ar trece.

Când am venit prima dată în Malawi, cineva ne-a spus ca să nu dăm niciodată bani cu împrumut. Dacă tot vrem să ajutăm pe cineva, mai bine să dăm banii aceia în Numele Domnului și să uităm de ei. În felul acesta, relațiile nu se distrug și noi nu rămânem dezamăgiți. Ce mare adevăr!

A 5: O datorie trebuie plătită atunci când nevoile creditorului (cel care a dat cu împrumut) devin mai mari decât nevoile datornicului. 
S 5: O datorie întotdeauna trebuie plătită, indiferent de circumstanțele creditorului.

În alte cuvinte, dacă cel de la care iau cu împrumut o duce mai bine decât mine, eu pot să amân plătirea datoriei respective pe acest motiv. Atunci când însă persoana respectivă are probleme mai mari ca ale mele, responsabilitatea de a-mi plăti datoria îmi revine.

Bineînțeles, acest lucru nu este normal din punctul nostru de vedere, iar nouă ne-a fost greu să ne obișnuim cu această mentalitate. Datoria trebuie plătită, chiar dacă persoana respectivă este muncitor de rând sau milionar.

A 6: Rambursarea datoriilor poate fi afectată în funcție de anumiți factori externi: schimbări economice, sociale, trecerea timpului, etc.
S 6: Rambursarea datoriilor se bazează pe condițiile la care s-au angajat ambele părți.

În Malawi nimeni nu respectă nici un angajament când vine vorba de datorii. Orice situație care ar afecta într-un fel sau altul viața datornicului poate deveni un motiv pentru a nu mai plăti datoria.

A 7: Responsabilitatea rambursării unei datorii este în principal a creditorului de a colecta, și nu a datornicului de a plăti voluntar.
S 7: Responsabilitatea rambursării unei datorii este în principal a datornicului de a plăti în mod voluntar, fără ca cineva să trebuiască să îi reamintească în mod constant.

Și cu acest lucru ne-am confruntat de nenumărate ori. Oameni din diferite categorii sociale, prieteni sau doar cunoștințe pe care i-am ajutat aproape niciodată nu au venit înapoi să își plătească datoriile. De fiecare dată când am avut de recuperat banii dați împrumut, a fost datoria noastră să mergem să îi luăm.

A 8: Riscul ca un împrumut să nu fie plătit este asumat de creditor.
S 8: Riscut ca un împrumut să nu fie plătit este asumat de datornic.

Aici vă readuc aminte de sfatul pe care noi l-am primit; mai bine dăm banii în Numele Domnului decât cu împrumut. Dacă există vreun risc ca acei bani să nu fie înapoiați, atunci acel risc este al celui care dă.

În România, spre exemplu, riscul este al datornicului, el trebuie să se asigure că va găsi o altă cale dacă este necesar.

Cam așa stau lucrurile aici în Malawi, în particular, și în Africa în general. Împrumuturile sunt foarte greu plătite înapoi și de cele mai multe ori afectează într-un mod negativ relația care era înainte.

Biblia vorbește foarte clar cu privire la acest lucru, iar principiul lăsat de Domnul este ca să nu avem datorii la nimeni. Un datornic devine un sclav, iar un sclav nu este un om liber 100%.

Atunci când am venit în Malawi, în 2009, din pricina suportului financiar scăzut am fost și noi nevoiți să luăm împrumut bani de multe ori. La un moment dat Dumnezeu mi-a deschis ochii să văd că sunt într-un cerc vicios; banii împrumutați trebuia să îi înapoiez, lucru care lăsa un gol în situația financiară din nou. Pentru a acoperi acest gol, iar trebuia să iau împrumut, și tot așa.

Așa cum spuneam, Dumnezeu ne-a învățat să avem mai multă încredere în El. La un moment dat, după ce am plătit toate datoriile, am traas o linie și am spus că nu voi mai lua împrumut chiar dacă mor de foame. E drept, am mâncat multă mămăligă pentru o perioadă, dar am fost eliberați de acest jug. Am învățat ce înseamnă să ne încredem în Dumnezeu. Dacă e voia Lui să nu avem bani, atunci așa să fie, însă știm că cel puțin minimul necesar întotdeauna îl vom avea, pentru că e promisiunea Lui.

Experiența noastră ne-a ajutat să fim o binecuvântare și pentru alții. Stanley, la rândul lui, a trăit o viață de robie din acest punct de vedere, însă de mai bine de 1 an nu a mai împrumutat bani niciodată.

Atunci când un Creștin cere împrumut, mai ales de la necreștini, cred că el îl întristează pe Dumnezeu. Probabil că sunt situații excepționale, însă e nevoie ca cel care va lua cu împrumut să fie ferm convins că este voia lui Dumnezeu. Luatul cu împrumut se apropie prea tare de lipsa de credință în purtarea de grijă a lui Dumnezeu.

Dacă aveți sugestii, vă aștept să le lăsați mai jos.

Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!

Bookmark the permalink.

2 Comments

  1. In familia noastra noi suntem impotriva acestui obicei, deoarece practic cheltuim bani pe care nu ii detinem si putem fi tentati sa cheltuim mai mult decat ne permitem. S-a demonstrat ca oamenii sunt mai economi cand folosesc cash, pentru ca "simt" cum se duc banii. Avem prieteni buni si chiar parte din familie care folosesc cardurile de credit, insa doar in situatii exceptionale, si mai apoi platesc totul cat de repede, pentru ca este ca si un imprumut pana la urma. Cred ca daca nu avem grija, cel rau se poate folosi de astfel de situatii, pentru a ne impovara viata si a ne distrage atentia de la lucrurile cu adevarat importante. Cel putin pentru noi, un imprumut este o obligatie si o prioritate si atunci sunt tentat sa ma ingrijorez si sa caut cu tot dinadinsul sa platesc cat de repede.

  2. Foarte interesanta ideea ca a cere cu imprumut (in afara de situatii exceptionale) il intristeaza pe Dumnezeu. Nu m-am gandit niciodata in felul acesta, dar sunt de acord.

    Ce parere ai despre sistemul cardurilor de credit? In America aceasta e o metoda foarte populara de a face cumparaturi, si e la randul ei o forma de imprumut. Unii isi platesc cumparaturile imdediat sau la urmatorul salar, insa altii amana plata cu lunile.

Comments are closed