În câteva articole anterioare v-am prezentat câteva concepte africane legate de bani, despre care vă aminteam că le-am experimentat și le-am văzut în acțiune în viața de zi cu zi.
Dacă doriți să citiți din nou acele articole, vă rog să da-ți click pe următorul link: Concepte legate de bani.
Astăzi vă voi prezenta alte câteva concepte, însă doar acelea care au legătură cu relațiile.
Africanii sunt oameni în general foarte sociabili și cărora le place să petreacă timp împreună. Dacă veți merge vreodată prin sate, acolo unde îi veți găsi pe africani în mediul lor, veți observa copii care se joacă împreună, femei care discută sau cântă și bărbați care se joacă diferite jocuri gen șah sau table. În ciuda acestei impresii, însă, relațiile dintre africani sunt foarte mult legate de bani sau resursele materiale pe care ei le au, și asta după cum urmează:
A 9: A fi implicat financiar și material cu prietenii și rudele este o parte foarte importană în relațiile sociale.
S 9: Străinii nu au încredere în prietenii sau relații care includ în mod regulat schimburi financiare și materiale.
Practic, relațiile dintre africani sunt foarte mult legate de bani, și fiecăruia îi place să fie ajutat sau să ceară ajutor. Destul de des este întâlnit și sentimentul de bucurie când cuiva îi este cerut ajutorul. O relație de prietenie în Africa va include, mai devreme sau mai târziu, și o parte financiară, deoarece aceasta este mentalitatea de aici.
Străinii, pe de altă parte, nu au încredere în acele relații care sunt prea mult bazate pe bani. Ei imediat își dau seama dacă sunt folosiți și de obicei rup acele relații foarte repede.
A 10: Africanii își ajută prietenii care sunt în probleme financiare ca și o formă de investiție pentru atunci când și ei vor fi în probleme. Acest aranjament constituie un fel de sistem bancar sau de economii.
S 10: Străinii au ajuns să folosească băncile sau alte instituții pentru ajutoare financiare și își încurajează prietenii să facă la fel. Împrumuturile sunt considerate ca și o posibilă sursă de probleme între prieteni.
Despre împrumuturi am vorbind în articolul anterior, însă acest concept se referă mai mult la modul în care africanii înțeleg ajutoarele financiare. Foarte rar veți găsi în Africa pe cineva care să ajute pe cineva fără să aștepte ceva înapoi. Atunci când are un prieten în nevoie, africanul este gata să îl ajute financiar, însă acest ajutor nu va fi nici un împrumut, dar nici un cadou așa cum noi îl înțelegem, cu o investiție pentru viitor. Atunci când roata se învârte, cel care a ajutat prima dată își va cere ajutorul înapoi, considerând că are dreptul să facă acest lucru.
Străinii, pe de altă parte, au ajuns ca să folosească băncile mai mult decât orice altceva. În America, spre exemplu, aproape fiecare are cel puțin o datorie la bancă, sau pentru mașină, sau pentru casă, ori pentru altceva. Probabil în urma multor experiențe neplăcute s-a ajuns ca relațiile să nu mai includă ajutoare financiare, pentru că, e adevărat, acestea pot distruge prietenii. Străinul nu ”investește” atunci când dă bani, ci îi dă în mod voluntar și fără să aștepte vreodată ceva înapoi. Împrumuturile sunt evitate, deoarece aduce tensiune în relații.
A 11: O rețea de prieteni este o rețea de resurse
S 11: O rețea de prieteni care include și consierente financiare este suspectă.
În alte cuvinte, pentru africani, prietenii înseamnă resurse, dacă nu imediat, atunci mai târziu. Pentru străin, prietenul e prieten și situația lui financiară nu este (sau nu ar trebui să fie) considerată importantă.
A 12: De cele mai multe ori relațiile sunt pe verticală și ”în sus” și foarte rar ”în jos” din punct de vedere social și economic.
S 12: De cele mai multe ori relațiile sunt pe orizontală, cu cei care împărtășesc aceleași interese în muncă, religie, sport sau alte activități.
În alte cuvinte, africanul nu își pierde vremea cu cei care sunt mai ”jos” decât el financiar sau social. El caută relații cu cei care au mai mult, tocmai pentru ca să poată pune în aplicare și conceptele de mai sus. Religia nu este mai importantă decât partea materială, și acest lucru se poate vedea foarte simplu: un african creștin va încerca să aibă o relație mai bună cu un musulman, spre exemplu, decât cu cineva din propria biserică.
Străinul, pe de altă parte, are relații pe orizontală de cele mai multe ori, cu cei cu care are interese comune. Din nou, situația financiară nu este luată în considerare, ci mai mult interesele sau lucrurile care îi leagă. Observăm că cei cărora le place fotbalul sunt prieteni foarte buni, însă nu banii îi unesc, ci tocmai interesul pentru acel sport.
Deși bisericile noastre nu sunt străine de așa-zisele ”clanuri” de ”frați” înstăriți, totuși nici măcar aceste relații nu sunt bazate pe bani, ci poate pe mândria care rezultă din urma lor. Cei care sunt parte din acest fel de cercuri nu caută ajutoare financiare, și nu sunt acolo pentru ca să primească vreodată ceva.
Concluzie:
Nu suntem perfecți și trăim într-o lume imperfectă, și asta indiferent de cultură sau de culoarea pielii. Cel rău se asigură ca atenția noastră să fie distrasă de bani, și noi atunci nu mai avem timp să fim creștini adevărați. De multe ori și noi suntem tentați să dorim relații doar cu aceia care sunt mai bogați sau care au funcții mai înalte decât noi, și asta poate pentru că ne face plăcere sentimenul de mândrie care rezultă. Dacă eu sunt văzut cu primarul sau cu șeful poliției, atunci automat și eu sunt o persoană mai importantă.
Totuși, Isus ne-a învățat să ne coborâm la nivelul celor de jos. El a luat masa cu vameșii și cu păcătoșii. A vorbit cu prostituatele și a atins leproșii. S-a dus la cei bolnavi și s-a rugat pentru ei. La sfârșit, a iertat pe cei care îl urau și îl răstigneau. Noi suntem chemați să ne asociem cu oameni din toate treptele sociale, și asta nu pentru ca să beneficiem cu ceva, ci pentru ca să le ducem Evanghelia. Șefi de poliție, primari, văduve, orfani, bătrâni sau bolnavi – ei sunt acolo pentru ca noi să punem Evanghelia în practică, și fie ca Domnul să ne ajute pe fiecare în parte.
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!
