Cu toții știm cât de importantă apa este în viața de zi cu zi, nu numai pentru băut, dar și pentru alte activități gospodărești: spălat haine, spălat vase, duș, etc.
De Marți, 12 martie, nu am mai avut apă aici la casa de misiune, și nu a fost ușor deloc. Am reușit să ne spălăm cât de cât în chiuveta de la baie, însă restul lucrurilor au trebuit să fie puse pe ultimul loc. Tot am sperat că cineva va repara problema, însă nu s-a întâmplat nimic. Am sunat, am fost la birouri și am raportat că nu avem presiune la apă, dar nu s-a făcut nimic.
Astăzi a fost a 8-a zi și a trebuit să fac ceva mai mult, pentru că Jessica și Aimee au început să plângă după o baie sănătoasă. Un prieten de aici din Zomba mi-a spus că dacă aștept după cei care ar trebui să își facă treaba, atunci s-ar putea să aștept mult și bine. El mi-a sugerat să mă duc și să iau un tehnician de acolo, să îi pun la dispoziție transport, după care să îi dau ceva bani, și astfel problema îmi va fi rezolvată rapid și simplu.
 |
| Țeava de înlocuit este pregătită cu ajutorul unui foc făcut pe drum 🙂 |
Așa am făcut astăzi, și iată că acum la ora 12 avem apă și ne pregătim de duș. Uraaaa!!!
Este trist faptul că nimănui nu îi pasă de problemele consumatorilor. Trăim într-o lume axată pe profit, și cei care ar trebui să se ocupe de Suportul Tehnic se pare că nu fac nimic.
Problema noastră a constat în faptul că țeava care ne aduce apă a fost spartă în două locuri. Se pare că unei anumite persoane i s-a făcut sete și a considerat că e simplu și rapid dacă crapă țeava de apă și se ajută singur. Cealaltă crăpătură pare a fi ”normală”, din pricina materialului slab.
 |
| Presiune foarte mică în țeava principală |
 |
| Țeava crăpată intenționat |
Slavă Domnului că este rezolvat și ne rugăm ca Domnul să continue să aibă grijă de noi! Spuneam la un moment dat că viața de misionar, în special într-o țară a lumii a treia, este de multe ori ocupată de lucruri care altfel, într-o altă țară, ar fi putut fi rezolvate într-o zi. Nimeni în România nu își folosește propria mașină pentru a transporta tehnicienii de la Vital (sau cum se mai numește acum compania care pune apă la dispoziția cetățenilor). Nimeni nu îi plătește pentru ca să își facă treaba, însă aici lucrurile stau altfel și jumătate din zi mi-am pierdut-o în acest fel.
Partea pozitivă este că mi-am făcut câțiva prieteni, și data viitoare sper ca lucrurile să se rezolva mai repede.
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!
