Cheia lucrării misionare este autoritatea lui Isus Cristos, și nu nevoia celor pierduți. Suntem tentați să îL vedem pe Domnul nostru ca fiind cineva care ne ajută în lucrarea noastră pentru Dumnezeu. Totuși, Domnul se așează ca și Suveranul Absolut și Suprem peste ucenicii Lui. El nu spune că cei pierduți nu vor fi niciodată mântuiți dacă noi nu mergem la ei – El spune simplu: “Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile…“. El spune: “Duceți-vă pe baza adevărului revelat al suveranității Mele, învățând și propovăduind din experiența voastră cu privire la Mine”.
“Cei unsprezece ucenici s’au dus … în muntele unde le poruncise Isus să meargă” (Matei 28:16). Dacă vreau să cunosc Suveranitatea universală a lui Cristos, trebuie mai întâi să Îl cunosc pe El. Trebuie să îmi fac timp să mă închin Celui căruia îi port numele. Isus spune: “Veniți la Mine…” – acolo este locul unde trebuie să îL întâlnim pe Isus – “toți cei trudiți și împovărați…” (Matei 11:28) – și ce mulți misionari sunt trudiți și împovărați! Noi nu luăm în considerarea aceste cuvinte minunate ale Suveranului universal, însă ele sunt cuvintele lui Isus către ucenicii Lui, pentru aici și acum.
“Duceți-vă…“. A “merge” înseamnă simplu a trăi. Fapte 1:8 ne descrie cum trebuie să mergem. Domnul Isus nu a spun în acest verset “Duceți-vă în Ierusalim, Iudeea și Samaria” ci “... voi îmi veți fi martori în [toate aceste locuri]”. El a luat asupra Sa lucrarea de trimitere.
“Dacă rămîneţi în Mine, şi dacă rămîn în voi cuvintele Mele…” (Ioan 15:7) – așa trebuie să continuăm să ne ducem. Locul unde suntem puși, așadar, nu este așa de important, deoarece Dumnezeu în mod suveran plănuiește ducerile noastre.
“Dar eu nu ţin numai decît la viaţa mea, ca şi cum mi- ar fi scumpă, ci vreau numai să- mi sfîrşesc cu bucurie calea şi slujba, pe care am primit- o dela Domnul Isus…” (Fapte 20:24). Așa trebuie noi să continuăm să ne ducem până când am plecat definitiv din această viață!
Rugați-vă pentru noi!
Rugați-vă pentru Malawi!