După bucuria familiei de ieri, astăzi vrea să vă spun despre copiii orfani din Mpyupyu, pe care i-am văzut și cărora le-am făcut poze.
Nevoia unei centru de hrănire în Mpyupyu a apărut în urmă cu câțiva ani de zile, însă până acum niciodată nu a fost timpul potrivit să facem acest pas. Păstorul Simion a încercat, împreună cu biserica din Mpyupyu, să îi ajute pe unii și pe alții, însă resursele unei biserici din sat sunt extrem de limitate.
Recent vă spuneam că a venit timpul să hrănim acești copii, iar acum vrea să vi-i prezint în cele ce urmează. La început am pus acei copii care sunt frați/surori, și către sfârșit i-am pus pe cei singuri, în total 21 de copii. Sub fiecare poză am inclus numele copilului, sexul și vârsta care, de multe ori, este estimativă. S-a găsit sponsorizare pentru toți copii. Pozele sunt făcute lângă biserica din Mpyupyu, iar dealul din spate se numește Dealul Mpyupyu. Puteți vedea totul pe hartă aici!
Astăzi a fost o zi de bucurie în Mpyupyu, iar în acest articol și în cel următor vă voi spune tot ce s-a întâmplat.
Pentru început, Domnul a purtat de grijă familiei despre care vă vorbeam într-un articol anterior, iar astăzi ei au primit un cadou consistent care le-a tăiat răsuflarea. Chiar dacă le-am făcut poze data trecută, totuși nu le-am promis nimic, iar ziua de astăzi a fost o supriză enormă pentru această familie săracă.
Fratele James, bătrânul orb și văduv, a sărit în sus de bucurie atunci când s-a “văzut” încălțat cu papuci noi. L-am întrebat când a fost ultima dată când și-a cumpărat papuci noi. Răspunsul lui a fost simplu: “nici nu mai ține minte!”.
Papucii, hainele, mâncarea și restul lucrurilor pe care le-au primit le-au adus o bucurie greu de exprimat prin cuvinte. Ei sunt familia care și-au pierdut casa în urma ploilor din acest an, iar construcția uneia noi este în planul nostru.
Printre cele cumpărate astăzi pentru ei se numără: rochii și bluze pentru fete, papuci pentru fete, tricouri, cămăși, pantaloni și papuci pentru fratele James, un sac de porumb, zahăr, orez, ulei, sare, săpunuri de rufe, săpunuri de față, lumânări, chibrite, etc.
În scurtul filmuleț de mai jos, fratele James mulțumește pentru acest dar frumos. Stanley traduce din chichewa în engleză și, pentru cei dintre dumneavoastră care nu înțelegeți nici chichewa și nici engleza, am pus subtitrarea în limba română.
În perioada când predicam Evanghelia în închisoarea de maximă securitate din Zomba am cunoscut, printre alții, un tânăr a cărui poveste m-a impresionat. El fusese închis pentru o faptă destul de minoră, însă suferința lui din închisoare a fost pe deplin nemeritată.
S-a întâmplat într-o zi când toți deținuții s-au revoltat din pricina condițiilor mizere din închisoare. Nu aveau săpunuri, nu aveau periuțe, nu aveau pastă de dinți, nu aveau medicamente și nu aveau mâncare, decât o dată pe zi. În mijlocul acelei mici revolte, Chimombo a fost atacat de unul dintre gardieni. Bănuiesc că și el a fost printre cei care s-au revoltat, însă brutalitatea cu care a fost bătut este greu de înțeles. Gardianul respectiv s-a năpustit asupra lui și l-a lovit de nenumărate ori în același loc, peste brațul stâng. Loviturile au fost așa de puternice, încât brațul i-a fost rupt în mai multe locuri.
În orice țară normală, acest deținut ar fi dus la infirmerie pentru tratament de urgență sau chiar la spital. Închisoarea de maximă securitate din Zomba nu are o infirmerie normală, ci doar un loc gol unde cei bolnavi sunt ținuți “sub observație”. Practic, vorbim despre o carantină severă, fără medicamente, fără paturi, fără haine de schimb, fără nimic. Cineva mi-a spus că, în aceea “infirmerie”, cei care mor sunt cei mai norocoși. Cei bolnavi trebuie să se facă bine de la sine, iar acest proces de multe ori nu se întâmplă sau dacă are loc el este foarte greoi și dureros.
În cazul lui Chimombo, el nu a fost dus nicăieri pentru a primi atenție medicală. Cu brațul fracturat în câteva locuri, el a continuat să fie ținut în închisoare cel puțin câteva zile. Numai după ce brațul a început să se gangreneze, Chimombo a fost dus la spital, însă a fost mult prea târziu. Brațul lui drept a trebuit să fie amputat deasupra cotului. După operație, el a fost dus înapoi în închisoare unde și-a terminat de executat pedeapsa.
Când l-am întâlnit prima dată în închisoare, Chimombo era deja fără o mână, și m-a rugat mult să îl ajut cu o mână prostetică. Din pricina birocrației din închisoare, nu am reușit să îl ajut. Era nevoie ca el să fie văzut de un doctor specialist pentru ca măsurile să îi fie luate, însă cei din închisoare nu au lăsat ca acest lucru să se întâmple.
În urmă cu câteva luni, Chimombo și-a ispășit pedeapsa și și-a recăpătat libertatea. Deși între timp am pierdut legătura, acesta m-a căutat în tot orașul Zomba și, într-un final, m-a găsit. A știut că am vrut să îl ajut în trecut, și a vrut să vadă dacă încă sunt disponibil. Acum că este libr, Chimombo trebuie să se întrețină. El locuiește într-un sat la marginea orașului Zomba, și are o mică grădină pe care, însă, nu o poate lucra bine din pricina handicapului. Rugămintea lui a fost să îl ajut să își cumpere un braț prostetic, astfel încât el să poată să țină sapa în mână. Vrea să se pună pe picioare și vrea să se reintegreze în societate. Dorește să nu mai fure niciodată, ci să lucreze cu mâinile lui – așa cum spune Scriptura.
În zilele trecute l-am ajutat pe Chimombo să ajungă în capitală, în Lilongwe, unde a fost examinat de un specialist. În aceeași zi i-au făcut o mână care să i se potrivească, iar el s-a întors bucuros că va putea lucra mai bine.
Aici în Malawi nu există mâini bionice sau alte lucruri de genul acesta. Mâna aceasta este de tip vechi, însă îi va fi de ajutor în viața de zi cu zi.
Acestea fiind spuse, vă mulțumim tuturor celor care, într-un mod sau altul, vă implicați în lucrarea din Malawi. Suportul dvs. financiar și rugăciunile înălțate fac posibilă viața și misiunea de aici. Oameni de tot felul sunt ajutați, fie ei orfani, văduve, copii, adulți sau oameni cu handicap. Investind în noi și în lucrarea de aici, dvs. investiți și ajutați oameni în nevoie.
Noi vă mulțumim și ne rugăm ca Domnul să vă răsplătească!
Am astăzi o poveste trisă pe care am adus-o din Mpyupyu, o poveste care poate avea un final fericit dacă fiecare dintre noi decide să facă ceva practic. LIKE sau SHARE pe Facebook sau pe alte canale ajută la promovare, însă nu mișcă nici un deget față de nevoile reale din viețile personajelor de mai jos.
Am fost în Mpyupyu azi, pentru a vedea progresul construcției. După aproximativ 15 minute a venit, condus de o fetiță și cu pași înceți, un bătrânel orb care a vrut să vorbească neaparat cu mine.
Acest bătrân locuiește aproape de biserica din Mpyupyu și, de fiecare dată când trecem cu mașina, ne aude și știe că venim pentru a fi în părtășie cu Domnul și cu frații. Când poate, vine și el, însă de cele mai multe ori vârsta nu îi permite.
Rugămintea lui este ca să îi ajutăm nepoatele, deoarece nu își permite să le hrănească. Părinții lui Jeniffer și Violet au murit cu mulți ani în urmă iar bunicul lor, văduv și orb, a rămas ca să se îngrijească de ele. Malawi nu are nici un sistem în care să ajute financiar bătrânii, orfanii sau văduvele, iar ei sunt întotdeauna lăsați în voia sorții. Lucrurile sunt mai ușoare atunci când neamurile mai ajută, însă în acest caz ei nu mai au pe nimeni altcineva.
Fratele păstor Simion mi-a spus că biserica îi mai ajută cum poate și familia dânsului le mai dau mâncare din când în când. I-am întrebat dacă mănâncă cel puțin 1 dată pe zi, iar răspunsul a fost negativ.
Am mai înțeles că sunt aproximativ 30 de orfani de ambii părinți în satul Mpyupyu, și dacă Domnul va voi, am în plan să fac ceva pentru a-i ajuta. Împreună cu aceia dintre dumneavoastră care simțiți pentru acești oameni, putem să facem ceva radical pentru viețile lor.
Așa cum știți, în Kachere avem o lucrare mare, unde hrănim 74 de copii de două ori pe zi în fiecare zi. Avem o clădire mare, avem 9 angajați, avem pământ cumpărat, avem teren de joacă, fântână, etc.
Ei bine, aici în Mpyupyu nu aș vrea să construiesc nimic de acest gen; vrea însă ca acești orfani să poată să mănânce în familiile în care ei sunt acum. Chiar dacă stau cu bunici, mătuși sau cu frați/surori mai mari, dorința mea este ca să îi las în acele familii și să ajutăm familia să hrănească copiii. Din câte știu, nu există nici un orfan în Mpyupyu care să nu aibă nici măcar o rudă de sânge, de aceea cred că e bine și normal ca ei să rămână acolo atât timp cât familia își va face datoria.
Prin urmare, vă cer ajutorul pentru ca să putem, împreună, să facem o diferență. Am nevoie de angajamente lunare pentru 30 de copii, astfel încât să le putem asigura hrana. Costul lunar pentru 1 copil va fi 100 lei/lună, bani care vor ajuta familia să se hrănească. Cu acești bani vom putea cumpăra 1 sac de porumb, zahăr, ulei și alte câteva lucruri necesare vieții de zi cu zi. Vă rog să înțelegeți că acești 100 lei reprezintă un ajutor la puținul pe care ei îl au deja, altfel ar costa mult mai mult pentru a hrăni o familie.
Din cauza respectului și a faptului că este în nevoi mari, bunicul a refuzat să stea în picioare…
Avem nevoie ca angajamentul să fie pe minim 1 an de zile. Nu vreau să începem ceva și să ne oprim după 2-3 luni, de aceea vă rugăm să vă gândiți bine și să discutați împreună în familie înainte de a lua o decizie.
Pe această cale trebuie să adaug că Dumnezeu poartă de grijă într-un mod miraculos de fiecare dată. Orfelinatul din Kachere ajută 74 de copii încă din anul 2012, și nu a fost nici o zi în care să nu fie de mâncare. Trebuie ca noi să fim credincioși, că Domnul este cu siguranță. Voia lui este să ne îngrijim de orfani și de văduve, de aceea chemarea pe care v-o fac la această lucrare este ca din partea lui Dumnezeu.
Biblia spune în Iacov 1:27, “Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume.” În toată Biblia citim vedem nenumărate exemple în care Domnul Însuși spune că va purta de grijă orfanilor și văduvelor. Întrebarea este, cine sunt mâinile și picioarele Lui aici pe pământ?
Domnul va purta de grijă, însă oare va arunca El saci de porumb din cer sau poate că va pune pe inimile copiiilor Săi să își deschidă inimile și buzunarele?
Închei aici, cu rugămintea să vă gândiți serios dacă nu cumva Domnul ar vrea să fiți parte în această lucrare!
De ceva vreme lucrăm la noua clădire a bisericii din Mpyupyu, iar astăzi am fost într-o vizită pentru a vedea care este starea proiectului și cum merg lucrurile.
Ultima dată când am scris despre construcția de aici a fost în Ianuarie, imediat după ce am primit fondurile necesare din partea unor frați din Austria. Atunci biserica tocmai fusese ridicată, și frații lucrau cu spor la restul detaliilor.
Ei bine, între timp ploile și-au cam făcut de cap, iar aici în Mpyupyu ele au fost mai puternice și mai dese decât în orașul Zomba. Fratele Simion mi-a spus că imediat după ce au ridicat clădirea au fost nevoiți să se oprească din lucru din cauza ploiolor torențiale, și că doar de câteva zile au început iarăși.
Așadar, încă este de lucru aici la biserică. Am înțeles că până Sâmbătă vor termina de tencuit în interior, iar săptămâna viitoare vor începe lucrul la exteriorul zidurilor. După toate acestea urmează podeaua, apoi văruitul, instalarea ușilor, a băncilor și curățenia generală. Sperăm ca în câteva săptămâni totul să fie gata, iar atunci voi reveni cu alte informații și poze.
Deși încă suntem în prima parte a anului 2015, totuși deja ne facem planurile pentru anul 2016 și 2017.
Am înțeles de pe paginile Scripturii că planurile atârnă de om, însă decizia vine întotdeauna din partea Domnului. El vrea să ne facem planuri însă, în același timp, să nu uităm că trebuie să ne bazăm întotdeauna și 100% pe El!
În călătoria noastră în România din anul 2014 am fost și în Biserica Baptistă “Biruința” din Baia Mare, acolo unde am primit un cadou special pentru copiii orfani din Kachere: o minge specială semnată de frați/surori și copii din biserică!
În zilele acestea am dat mingea băieților, iar bucuria lor a fost pe măsură. Partea cea mai interesantă pentru ei a fost multitudinea de semnături. Unii dintre băieți au zis că mingea este cu autografe și că nu e bine să se joace cu ea! Bineînțeles, le-am spus că persoanele care au semnat sunt persoane speciale, însă dorința lor e ca mingea să fie folosită pentru scopul pentru care ea este făcută.
Apropos de scop, o altă parte “WOW” pentru copii a fost când le-am spus care este semnificația culorilor. Nu numai copii, dar nici adulții nu au auzit niciodată de cartea fără cuvinte sau de mingi care pot fi folosite în scop evanghelistic în lucrarea cu copiii. Astfel, negru reprezintă întunericul păcatului, roșu reprezintă sângele Domnului Isus, alb reprezintă inima curată spălată de sângele Domnului, verde reprezintă creșterea creștină și auriul reprezintă cerul.
Una dintre învățătoare a fost extrem de uimită și mi-a spus că va folosi culorile mingii pentru a vorbi cu copiii despre câte o culoare, timp de 5 zile.
Pe această cale mulțumim bisericii “Biruința” pentru această minge. Mulțumim pentru semnăturile care au făcut-o specială și mulțumim pentru că nu ați trimis orice minge, ci una care se poate folosi în scop evanghelistic – acest lucru o va face folositoare pentru Împărăția lui Dumnezeu.
Cu ajutorul unei familii dragi din Austria vom cumpăra cât de repede un teren nou pentru lucrarea cu copiii orfani din Kachere. În zilele care urmează vom finaliza tranzacția împreună cu vânzătorul și cu șefii de sat, astfel încât totul să fie legal iar actele să fie în regulă.
Ne-am dorit de ceva vreme un pământ nou pentru misiunea din Kachere, unde să putem planta cele necesare pentru buna funcționare a lucrării. Știm că, prin harul Domnului, în fiecare lună primim banii necesari hrănirii acestor copii orfani și subnutriți, însă mai știm că este înțelept să facem tot ceea ce putem ca viitorul să nu ne ia prin surprindere niciodată.
Pământul pe care îl vom cumpăra are aproximativ 50 de ari (sau jumătate de hectar), și ne așteptăm să dea porumb destul pentru întreg anul. Pe lângă orez, carne, legume și alte lucruri, avem nevoie și de minimum 36 de saci de porumb în fiecare an. Pentru că nu avem capital ca să îl cumpărăm pe tot odată atunci când este mai ieftin, suntem nevoiți să cumpărăm câte 3 saci în fiecare lună, iar în unele luni prețul lui poate fi dublu sau triplu față de lunile în care se recoltează. Sperăm, în felul acesta, nu doar să economisim bani, ci și să avem mâncare cât mai bună și mai proaspătă, din recoltă proprie. Banii pentru porumb vor fi folosiți pentru a îmbunătăți calitatea mâncării, pentru procurarea de vitamine, etc.
Pe lângă porumb, aici sunt plantați și câțiva pomi fructiferi, precum bananierii și mango, dar și o rădăcină pe care Malawienii o consumă cu plăcere, rădăcina de cassava.
Un alt atuu important este că frații din biserică vor avea încă o lucrare în care vor putea fi implicați, și anume în îngrijirea pământului. În fiecare an vom curăța, vom planta, vom îngriji și vom recolta. Surorile îl vor întinde la uscat în fiecare zi, după care îl vom duce la măcinat. Misiunea va încerca să îi ajute pe cei care se implică, astfel încât mai mulți să fie binecuvântați!
În viitor vrem să mai cumpărăm câteva terenuri, inclusiv unul în Mpyupyu aproape de lac, acolo unde să plantăm orez!
În pozele atașate, punctul roz reprezintă locația pământului nou. Punctul roșu reprezintă locația Orfelinatului, aproximativ 15-20 minute distanță de mers pe jos. Cercul albastru reprezintă locația casei de misiune din Zomba.
Lucrarea din Malawi depinde de Dumnezeu și de rugăciunile și donațiile copiilor Săi. Încercăm să facem ceea ce știm și putem pentru a ajuta poporul Malawian, acolo unde vedem că nevoile sunt cele mai mari. Văduve, orfani și oameni care trăiesc sub orice limită a sărăciei – ei sunt câmpul nostru de misiune. Împreună cu partea spirituală, vrem ca lucrarea noastră să fie o rețetă completă.
Pe această cale, vă rugăm să aduceți aceste nevoi pe care le prezentăm înaintea lui Dumnezeu în rugăciune. Dacă El vă pune pe inimă, avem așa de multe oportunități în care puteți să fiți implicați. Luați legătura cu noi și, împreună, vom face ceva frumos și real pentru un popor aflat într-o nevoie reală.
O situație destul de îngrijorătoare a apărut nu de foarte mult timp în Malawi, iar prin acest articol aș dori să vă aduc la cunoștință și acest lucru, ca și un motiv suplimentar pentru rugăciune.
Așa cum bine știți, unii oameni suferă de o dezordine congenitală caracterizată prin lipsa pigmentului din piele, păr sau ochi. Oamenii care suferă de această boală au pielea, părul și uneori chiar și ochii de o culoare albă. Pigmentul care lipsește este melanina, iar albinoșii trebuie să evite expunerea îndelungată la razele solare.
Problema care a apărut destul de recent în Malawi este că acești oameni sunt vânați precum animalele. Albinoșii sunt căutați și omorâți pentru nimic altceva decât corpul lor. Diferite părți ale corpului sunt vândute vrăjitorilor și sunt folosite în ritualuri. Credința în vrăjitorie este puternică aici în Malawi, mulți oameni fiind în stare să facă orice le-ar cere un doctor tradițional. În unele ocazii, cadavrele unor albinoși au fost dezgropate iar părți ale corpului au fost vândute cu aceleași scopuri.
Oamenii în Malawi sunt extrem de săraci, majoritatea supraviețuind cu mai puțin de 3 lei / zi. Din păcate, unii nu sunt gata să muncească pentru a se ridica din situația lor, și recurg la doctorii tradiționali și la miracole peste noapte. Odată ajunși la acești vrăjitori, ei trebuie să plătească o anumită sumă pentru a primi “rețeta” care îi va face bogați. Uneori, precum în cazurile cele mai recente, vrăjitorii cer organele sexuale ale unui bărbat albinos, ochii unei femei albinoase, sau alte părți ale corpului. Deoarece credința în vrăjitorie este atât de puternică, iar sărăcia atât de reală, acești oameni ignoranți sunt convinși că viața lor se va schimba peste noapte.
Din păcate, oameni nevinovați sunt omorâți și tăiați în bucăți pentru nimic. Albinoșii din Malawi trăiesc în frică, iar astăzi am citit că poliția cere publicului să aibă grijă de ei.
Rugați-vă pentru această situație. Rugați-vă ca planurile celui rău să nu fie duse la îndeplinire. Vrăjitoria este o urâciune la adresa lui Dumnezeu.